Accesul persoanelor în îngrijire paliativă la servicii de sănătate în perioada pandemică
Keystone Moldova
Keystone Moldova English and Keystone Moldova Romanian
Keystone Human Services (KHS) is a non-profit organization that is a part of a global movement to provide support and expertise to people with disabilities.
Accesul persoanelor în îngrijire paliativă la servicii de sănătate în perioada pandemică
În pandemia Covid-19, o parte semnificativă dintre pacienții aflați în îngrijiri paliative au evitat să se adreseze după servicii medicale de teamă să nu se infecteze cu noul tip de coronavirus – Sars-Cov-2.
Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” realizat de Keystone Moldova pe tema accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică, arată că mai mult de jumătate dintre respondenți sau 54% au ocolit instituțiile și serviciile medicale exact din acest considerent. În total, la cercetare au participat 206 persoane.
Astfel, mai bine de jumătate sau 51 la sută au evitat să se adreseze medicului de familie.
40% – nu au putut să se programeze,
29% – nu au avut încredere în calitatea îngrijirii,
25% – nu au avut bani pentru accesarea serviciilor,
22% – nu s-au adresat din cauză că nu s-a respectat distanța socială,
19% – nu au avut încredere în medici,
14% – nu au vrut să pună presiune pe serviciile medicale,
9% – instituția s-a dovedit departe de localitatea lor.
Din cauza pandemiei, 26% dintre respondenții aflați în îngrijiri paliative au menționat că au amânat vizitele la medicii specialiști, 21% – la serviciile de diagnostic, 18% – la medicii de familie,17% – intervențiile chirurgicale , 15% – vizitele la dentiști, 13% – administrarea unui medicament, 8% – procurarea echipamentului medical.
Persoanele aflate în îngrijiri paliative au amânat vizitele la medici și din cauza insuficienței de resursele financiare. Este vorba despre 50% dintre respondenți. Nu s-au putut programa din cauza pandemiei 40% dintre pacienți, iar 28% nu au putut să se deplaseze către serviciile medicale.
Fiecare al 7-lea respondent a spus că nici nu are servicii de îngrijiri paliative în localitatea sa și a fost nevoit să parcurgă distanțe lungi ca să beneficieze de ele.
Totodată, în perioada pandemiei, fiecare al 8-lea pacient paliativ a caracterizat starea sănătății lui ca fiind rea și foarte rea. 81% dintre intervievați au fost nevoiți să apeleze pentru servicii medicale din cauza stării de sănătate, în comparație cu 74%, câți le-au accesat din rândul populației generale.
Dintre cei chestionați, care au răspuns la întrebarea „de ce nu au accesat serviciile medicale”, 50% au afirmat că nu au avut încredere în sistemul medical, 18% – că le-a fost frică să se infecteze și 8% – că nu au avut suficienți bani.
Dintre cei care, totuși, au riscat să se adreseze după servicii medicale, 86% au avut nevoie de consultul medicului de familie.
85% – au contactat doar cu farmacia
52% – s-au adresat medicului specialist.
29% – au avut nevoie de servicii spitalicești
28% – de serviciile serviciului de urgență,
8% – de cele ale stomatologului.
Însă, fiecare al patrulea pacient paliativ care s-a adresat după servicii medicale de urgență a declarat că nu s-a simțit în siguranță și nici confortabil să le acceseze în perioada pandemiei.
Totodată, fiecare al doilea respondent a spus că nu s-a simțit deloc confortabil să acceseze serviciile medicale din spital, fiecare al treilea – la medicul de familie și medicul specialist.
Aproximativ 3/4 (73%) dintre bolnavii paliativi nu au beneficiat de îngrijiri și tratament în localitățile lor.
Pacienții au menționat în cadrul discuțiilor din focus-grupuri că în perioada pandemiei le-a fost limitat accesul fizic în instituțiile medicale. Acest lucru s-a întâmplat, mai ales, din cauza amplasării disproporționate a acestor servicii în diverse regiuni ale Moldovei. O altă problemă a fost durata de așteptare prea lungă pentru a ajunge la un specialist oncolog.
„Consultația la un oncolog este cu programare și timpul de așteptare este foarte lung. Trebuie să aștepți între 25 și 30 de zile pentru o consultație la un specialist. În 30 de zile poți face toxicoză și un sindrom depresiv”, au menționat medicii de familie.
O altă piedică în accesarea serviciilor medicale a fost procedura prea sofisticată de acces la medicamente opioide, dar și insuficiența acestora, în special în sate.
Drumul lung al tratamentului
Ca să-și poată ridica medicamentele, pacientul e nevoit să facă mai multe drumuri. Mai întâi ajunge la medicul de familie, care îl trimite la medicul oncolog pentru consult. După ce e consultat, pacientul revine cu rețeta la medicul de familie. Acesta aprobă tratamentul, după care pacientul merge din nou în secția consultativă, la farmacie, pentru a-și lua preparate.
„Pentru medicamentele opioide, trebuie să meargă întâi la Centrul de Sănătate din Ungheni. Spre exemplu, un pacient vrea să-i fie prescris tratamentul. Acesta este nevoit să meargă pentru a obține rețeta la medicul oncolog, după care să se întoarcă la medicul de familie ca să-i aprobe tratamentul. Apoi, merge la policlinica de unde a venit să-și ia medicamentul. Ar trebui de simplificat: oncologul să scrie rețeta și pacientul să meargă la farmacie să-l ia și să se ducă acasă”.
„Rudele trebuie să stea mereu la ușa medicului, întâi la medicul de familie, apoi la ușa farmaciei, apoi iar să se întoarcă la medic după altă rețetă. Medicul de familie ar trebui să ofere rețeta cu ușurință”.
Pacienții au spus că, din acest motiv, au avut acces redus la morfină, emplastru transdermic, metadonă, tramadol etc.). Totodată, calitatea serviciului a avut de suferit și din cauza calificării reduse a medicilor, asistenților, dar și a psihologilor din regiunile rurale de a presta servicii paliative.
Acoperirea cu servicii de către CNAM
Peste 70% dintre respondenți au afirmat că finanțatorul principal al serviciilor medicale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, nu acoperă suficient de bine nevoile persoanelor aflate în îngrijiri paliative.
În total, în cadrul cercetării au participat 206 persoane aflate în îngrijire paliativă, dintre care 65% – femei și 35% – bărbați, 49% – din mediul urban și 51% – din cel rural.
Vom mai preciza că toți pacienții paliativi intervievați suferă de boli cronice, însă peste 71% au două sau mai multe maladii. De rând cu cancerul, 42% dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă au maladii osteo-articulare, 35% au maladii neurologice, 35% – hipertensiune arterială, 26% – maladii gastrointestinale, 25% – maladii cardio-vasculare, 17% – diabet, 15% – maladii de rinichi, 11% – maladii respiratorii.
Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205-populație generală, 207-persoane cu dizabilități, 216-persoane cu diabet zaharat, 206-persoane în îngrijire paliativă.
Acest studiu a fost realizat de organizația Keystone Moldova din sursele financiare ale Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Cercetarea cantitativă în teren a fost efectuată de Compania sociologică IData – Date Inteligente. Autorii poartă responsabilitate integrală pentru conținutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile Keystone Moldova și ale Fundației Soros Moldova.
