Accesul persoanelor cu diabet zaharat la servicii de sănătate în perioada pandemică
Keystone Moldova
Keystone Moldova English and Keystone Moldova Romanian
Keystone Human Services (KHS) is a non-profit organization that is a part of a global movement to provide support and expertise to people with disabilities.
Peste 70 la sută dintre pacienții cu diabet nu au avut acces la servicii de diagnosticare în perioada pandemiei Covid-19
„În Vulcănești nu avem medic endocrinolog. Nu pot să fac o consultație specializată. Toate le fac cu medicul de familie sau îmi reglez dozele de insulină, cantitatea de mâncare, etc de sine stătător. În plus, diabetul este o boală care dă complicații. Avem nevoie și de alți specialiști. De exemplu, pentru complicațiile la rinichi, nu avem medic urolog. Trebuie să merg la Cahul sau la Chișinău.
Ne facem programări, dar și cu programare trebuie să aștepți jumătate de lună – o lună și jumătate – depinde cât este de încărcat programul endocrinologului. La fel e și în cazul altor specialiști”, este doar una dintre mărturiile pacienților cu diabet zaharat din Moldova, care s-au confruntat în perioada pandemiei cu acces limitat la serviciile medicale.
Potrivit studiului „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone Moldova, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, pandemia Covid-19 a limitat accesul multor categorii de pacienți vulnerabili la serviciile medicale, printre aceștia fiind și persoanele cu diabet zaharat. În linii generale, pacienții spun că cele mai mari piedici țin de accesul fizic la diverși specialiști, dar și de limitările financiare, care s-au acutizat în această perioadă. Cei mai mulți dintre ei, 88 la sută, afirmă că deși sunt mai dezavantajați în a accesa servicii medicale față de populația generală, guvernul nu întreprinde practic nimic pentru a le asigura acces echitabil la servicii medicale.
Astfel, deși 86 la sută dintre pacienții intervievați au spus că în pandemie au avut acces la serviciile medicale, cei mai mulți (88%) au indicat ca instituții de acces farmaciile, 85% – au avut acces la medicul de familie. Procentul celor care au reușit să se consulte cu un medic specialist coboară la doar 51%. Sub 27% au putut apela serviciile spitalicești și doar 22% – serviciul medical de urgență.
Dintre toate serviciile accesate, persoanele cu diabet zaharat au menționat că cele medicale spitalicești au fost prost și foarte prost gestionate în pandemie. Fiecare a patra persoană cu diabet a făcut o astfel de declarație. De asemenea, fiecare al 7-lea respondent cu diabet consideră că medicul de familie și medicul specialist au gestionat rău sau foarte rău situația în pandemie.
La întrebarea „a fost greu sau ușor să acceseze serviciile medicale în pandemie”, 66% au menționat că a fost dificil. 27% dintre respondenți au menționat că nu au putut să se programeze la specialist, 19% – că le-a fost frică de infectare, în jur de 13% și 12% – că medicii au fost ocupați sau au fost restricționați de măsurile anti-epidemice. 6% au menționat atitudinea proastă a cadrelor medicale față de ei.
Dintre cei intervievați, peste 64%, au afirmat că au amânat vizitele la medici de frică să nu se infecteze, peste 50% – nu au avut bani, peste 40% – nu s-au putut programa, iar 21 la sută au invocat distanța geografică – serviciile erau departe de casă.
Accesul fizic la serviciile medicale
Ca să poată beneficia de servicii medicale, 63% dintre persoanele cu diabet, participanți în studiu, au spus că au fost nevoiți să meargă în alt raion, iar 19% – în alt oraș sau chiar la Chișinău.
Totodată, din cauza deficitului de specialiști, cum sunt endocrinologii, pentru o simplă consultație, un pacient cu diabet zaharat are nevoie de programare la medicul din raion sau din Capitală, unde durata de așteptare este de 1-1,5 luni. Din acest motiv, o bună parte dintre aceștia se adresează pentru consult la medicul de familie, care, în opinia lor, nu are suficiente competențe, în special în cazul complicațiilor diabetului. În consecință, aceștia sunt nevoiți să se informeze individual din alte surse și chiar decid singuri ce doze de insulină să-și administreze, ce dietă să adopte, etc.
„Orice informație despre diabet o iau din internet. Mă informez singură, nu prea apelez la medicul de familie, pentru că nu este atât de profund informat medicul de familie despre boala noastră”, a menționat una dintre femeile cu diabet, participante la studiu.
„Ar trebui ca medicii de familie să aibă o informație mai amplă despre boala noastră. Medicii de familie știu doar să scrie rețetele și nu cunosc mai mult decât atât”, a precizat alt participant la studiu.
Accesul financiar la servicii medicale
36% dintre persoanele cu diabet au menționat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 38% – doar pentru strictul necesar.
Potrivit cercetării, cele mai multe persoane cu diabet nu își permit deloc sau își permit rar să acceseze serviciile stomatologice. Tocmai 71% dintre respondenți au menționat acest lucru. Serviciile de diagnosticare nu au putut fi accesate de 66% dintre persoanele cu diabet, iar spitalizarea a fost imposibilă pentru 65% dintre intervievați. În schimb, 2/3 dintre respondenții cu diabet au putut accesa frecvent serviciile medicului de familie și fiecare a doua – pe cele ale medicului specialist, în pofida restricțiilor și fricii de infectare.
Cei mai mulți, (71%) nu au putut accesa serviciile de diagnosticare (66%) – de spitalizare. 2/3 dintre persoanele cu diabet au fost nevoite să apeleze la economii în perioada pandemiei, dar mai grav e că fiecare a treia persoană a trebuit să se împrumute cu bani de la rude și prieteni, 18% – au apelat la ajutor de șomaj și alocații din partea statului, iar 9 la sută au fost nevoiți să ia credit de la bancă pentru a-și asigura cheltuielile cotidiene.
În perioada pandemiei, peste 80% dintre persoanele cu diabet au menționat că au minimalizat contactele cu oamenii, au redus plimbările în locuri publice, au stat mai mult în casă, iar 66% – au evitat transportul public.
Impactul pandemiei s-a resimțit și asupra sănătății mentale a persoanelor cu diabet. Astfel, peste 70% dintre ele s-au arătat îngrijorate de starea de sănătate a rudelor, de sănătatea fizică proprie. Aproape 40% s-au simțit anxioase, nervoase și foarte stresate; alte 32% – închise între patru pereți; 27% au declarat că sunt în depresie; 24% – se simt singure și izolate, iar 17% – că nu mai pot, că chiar înnebunesc.
În total, au fost chestionate în cadrul studiului 216 persoane cu diabet, inclusiv 25% bărbați și 75% femei, 50% din mediul rural și 50% din mediul urban, cu diverse comorbidități cronice.
Notă: Cercetarea a analizat accesul persoanelor cu diabet la servicii medicale, precum cele de diagnostic, acces la specialiști, la medicamente și consumabile, dotarea instituțiilor medicale publice cu echipament specializat pentru diagnosticarea și tratarea maladiei; disponibilitatea și accesibilitatea informației despre riscurile de îmbolnăvire, diagnostic, îngrijire și tratament; proximitatea geografică a serviciilor, calitatea acestora etc.
Studiul „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică” a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți, inclusiv 1205-populație generală, 207-persoane cu dizabilități, 216-persoane cu diabet zaharat, 206-persoane în îngrijire paliativă.
Acest studiu a fost realizat de organizația Keystone Moldova din sursele financiare ale Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Cercetarea cantitativă în teren a fost efectuată de Compania sociologică IData – Date Inteligente. Autorii poartă responsabilitate integrală pentru conținutul acestui raport. Raportul nu întotdeauna reflectă opiniile Keystone Moldova și ale Fundației Soros Moldova.
