Istoria lui Ion: Cel mai bine e acasă!

Istoria lui Ion: Cel mai bine e acasă!

„Dimineața cum mă trezesc, mă uit prin casă să văd ce am de făcut azi. Îmi place să lucrez cu tata Slavic. Când eu ceva nu pot, el mă ajută” povestește Ion cătându-l cu privirea pe Dnul Veaceslav.

Ion este una din persoanele care beneficiază de serviciul Plasament Familial pentru Adulți, dezvoltat de Keystone Moldova în parteneriat cu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei, în cadrul Programului Comunitate Incluzivă – Moldova. Până la 30 de ani Ion a stat în mai multe instituții rezidențiale, iar din noiembrie 2013, se află în familie la ”tata Slavic” și „mama Lenuța”. Mai are un „frate” și o „soră” cu care se mai hârjonește din când în când, dar le duce dorul atunci când aceștia nu sunt acasă. „Îi iubesc pe toți: și pe tata, și pe mama, și pe bunica Maria, și pe Cristina, și pe Valeriu.”  În familie, Ion a găsit grija și suportul de care are nevoie pentru a se integra în comunitate. Aici a aflat ce înseamnă răbdarea, respectul pentru cei din jur, dar și pentru propria persoană, iar fiecare zi în familie înseamnă o nouă lecție, o nouă abilitate căpătată.

„E bine acasă. Aici sunt liber. Mă duc unde vreau, lucrez cât vreau, dacă vreau să mănânc, mănânc. Nu mă duc nicăieri de aici!”

„La început a fost mai greu. Nu știa nici măcar cum să se spele. Acum nici nu intră în casă dacă a lucrat prin ogradă și are hainele murdare” spune Dna Elena, asistentul familial. Tot ea ne povestește cât de greu îi reușea lui Ion să comunice cu cei din casă. Acum, însă, de dragă dimineață se duce cu tata să aducă porumb de pe deal pentru ca să dea la vacă, împreună cu sora mătură prin ogradă și abia așteaptă seara să vorbească cu fratele pe skype, căci e plecat peste hotare. Când Valeriu este acasă, în fiecare seară băieții fac sport sau, cum spune Ion, „își cresc mușchii”. Pe mama o ajută la strâns hainele. „Eu pun hainele pe pat și când vin înapoi în casă, ele deja sunt toate strânse, aranjate după culoare, după mărime” râde Dna Elena. Mulțumită este și bunica Maria: „E tare Bravo! Ne ajută prin ogradă, dă la animale, strânge gunoiul. El singur știe ce are de făcut. Lucrează, după care are grijă să strângă și să pună tot la loc.” Duminicile sunt dedicate odihnei: dimineața Ion merge cu bunica la biserică, doarme la amiază, iar după masă, în familie se fac frigărui și se dansează. Iar pentru că se ține cont de preferințele lui Ion, în familie a apărut o nouă tradiție – în fiecare după-amiază se mănâncă înghețată.

Ion a început să lege prietenii și cu alți băieți din sat. Cu câteva săptămâni în urmă a fost la scăldat. „Mi-a plăcut la iaz. Am fost cu Valeriu, Cristina, Tudor și încă câțiva băieți. Am vârât numai picioarele în apă pentru că nu știu încă să înot.” Cu Tudor mai vorbește din când în când la telefon și se bucură că are un prieten nou.

La întrebarea dacă îi place în familie, Ion zâmbește: „E bine acasă. Aici sunt liber. Mă duc unde vreau, lucrez cât vreau, dacă vreau să mănânc, mănânc. Nu mă duc nicăieri de aici!”, spune el.

Serviciul Plasament Familial a fost dezvoltat în cadrul Programului „Comunitate Incluzivă – Moldova”, implementat de Keystone Moldova în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) cu susținerea financiară a Open Society Foundations – Mental Health Initiative și al Fundației Soros – Moldova.